Via Transilvanica: Drumul care Unește – O aventură epică prin inima României

Via Transilvanica, cunoscută și ca „Drumul care unește”, este cel mai ambițios traseu de drumeție de lungă distanță din România și unul dintre cele mai impresionante proiecte de turism sustenabil din Europa de Est. Cu o lungime de aproximativ 1.420–1.428 km (în funcție de variantele incluse), traseul traversează România pe diagonală, de la nord-est la sud-vest, începând de la Mănăstirea Putna din județul Suceava și încheindu-se la Drobeta-Turnu Severin, în județul Mehedinți. Proiectat pentru drumeție pe jos, cu bicicleta sau călare, Via Transilvanica nu este doar un drum turistic, ci un adevărat pod cultural, istoric și uman care leagă zece județe, peste 400 de comunități și o diversitate extraordinară de peisaje naturale, situri UNESCO și moșteniri etnice.

Deviza sa – „Drumul care unește” – reflectă perfect filosofia proiectului: unirea prin mișcare, descoperire și respect pentru diversitate. Traseul trece prin regiuni cu influențe românești, secuiești, săsești, dacice, banatice și romane, promovând nu doar frumusețea naturală a Carpaților, ci și revitalizarea zonelor rurale depopulate. La fiecare kilometru, drumeții întâlnesc borne sculptate manual din andezit (pietre de circa 260 kg fiecare), care formează probabil cea mai lungă galerie de artă în aer liber din lume. Aceste borne, marcajele vopsite (portocaliu-alb cu „T”) și stâlpii indicatori transformă parcurgerea traseului într-o experiență artistică și emoțională unică.30

Istoria nașterii unui vis național

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în 2018 de Asociația Tășuleasa Social, o organizație neguvernamentală cu peste 25 de ani de experiență în proiecte sociale, culturale, educaționale și de mediu, condusă de Alin Uhlmann Ușeriu. Ideea a apărut în contextul celebrării a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, când s-a simțit nevoia unui proiect național care să celebreze cu adevărat unitatea României prin diversitatea sa. Conceptul „drumul care unește” a fost lansat oficial în Piața Cetății din Alba Iulia, unde parteneri și susținători au semnat un memorandum. Inițial, se estima că amenajarea ar dura cel puțin 10 ani, dar determinarea echipei și implicarea a mii de voluntari au accelerat totul.30

Etapele de construcție au fost impresionante:

• 2018: Primele 134 km amenajați în Bistrița-Năsăud.
• 2019: Capetele traseului – 137 km în Suceava (Bucovina) și 98 km în Mehedinți.
• 2020: Județele Mureș, Harghita, Sibiu și Brașov (aproape 800 km total).
• 2021: 250 km în Caraș-Severin (județul cu cea mai mare porțiune).
• 2022: Finalizarea cu Hunedoara și Alba; lansarea oficială pe 8 octombrie 2022 la Alba Iulia, cu peste 10.000 de participanți la „Via Transilvanica Day”.32

Finanțarea a venit din donații, sponsorizări, vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu (Tibi) Ușeriu (ambasadorul proiectului) și parteneriate. Peste 830 km au fost susținuți astfel, costul total ridicându-se la circa 1,5 milioane de euro. Sute de voluntari, actori (Marcel Iureș, Pavel Bartoș), jurnaliști, sportivi și personalități publice au contribuit activ. Traseul a primit Premiul Europa Nostra 2023 pentru „Implicarea și conștientizarea cetățenilor” și Premiul Publicului la Veneția. Astăzi, mii de drumeți îl parcurg anual, iar asociația planifică extinderi pe 20 de ani, inclusiv segmentul Terra Borza Teutonica (Țara Bârsei) de 172 km, inaugurat parțial în 2025.33

Structura traseului: Șapte ținuturi, zece județe, o lume întreagă

Traseul traversează județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Este împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice, fiecare cu etape recomandate de circa 20 km (în total circa 70 de etape). Diferența totală de nivel este de aproximativ 32.000 m pozitiv. Se suprapune pe drumuri forestiere, pășuni, poteci turistice și drumuri locale. GPX-ul integral este disponibil gratuit pe site-ul oficial.31

Iată o descriere detaliată pe ținuturi:

1. Bucovina (136 km, 6 etape) – Punctul de start la Mănăstirea Putna, ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Traseul traversează depresiunea Sucevița, Vatra Moldoviței, Obcinele Bucovinei, Pasul Mestecăniș (Pojorâta), Țara Dornelor și ajunge la Poiana Stampei. Aici domină mănăstirile pictate UNESCO (Putna, Sucevița, Moldovița), peisaje montane cu munții Giumalău, Suhard și Călimani, poieni și izvoare. Este o regiune provocatoare, dar binecuvântată, care pregătește drumeții pentru restul drumului.u2Qnh“LARGE”34
2. Ținutul de Sus (277 km, 11 etape) – De la Poiana Stampei la Câmpu Cetății. Trece prin Pasul Tihuța, Bistrița și zone împădurite din Bistrița-Năsăud. Peisaje de dealuri, sate pitorești și natură sălbatică.
3. Terra Siculorum (157 km, 8 etape) – Ținutul secuiesc, de la Câmpu Cetății la Archita. Include Sovata, Praid (salinele), influențe maghiare și peisaje montane.
4. Terra Saxonum (201 km, 10 etape) – Ținutul sașilor, de la Archita la Micăsasa. Trece prin Sighișoara (cetate UNESCO), Mediaș, Bazna, sate săsești cu biserici fortificate, case tradiționale și turnuri de slănină – simboluri ale comunității. Arhitectura și istoria sașilor oferă lecții de unitate și frumusețe.kb823“LARGE”
5. Terra Dacica (290 km, 15 etape) – Cea mai lungă porțiune, de la Micăsasa la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Include Blaj, Alba Iulia (cetatea Unirii), situri dacice și romane majore (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana), legând mii de ani de istorie antică.
6. Terra Banatica (232 km, 11 etape) – Prin Caraș-Severin (Poarta de Fier a Transilvaniei), Țara Gugulanilor, Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Munți sălbatici, păduri antice, râul Nera, canioane și coexistență etnică (15 minorități). Peisaje dramatice cu cascade, chei și izvoare.iqZc3“LARGE”
7. Terra Romana (135 km, 7 etape) – Finalul, prin Parcul Național Domogled către Drobeta-Turnu Severin. Vestigii romane, podul lui Traian, Dunărea și peisaje dunărene. O încheiere simbolică a călătoriei prin istoria antică a României.32

Aspecte practice: Cum să parcurgi Via Transilvanica

Sezonul ideal este mai–octombrie. Dificultatea este medie (nu include urcări extreme), potrivită pentru drumeți obișnuiți cu 15–25 km/zi. Ghidul oficial (disponibil pe site) oferă hărți, profiluri de elevație, cazări și descrieri detaliate. Aplicația oficială și GPX-ul sunt esențiale.xGlJi“LARGE”

Cazarea se face predominant la localnici (găzduiri rurale autentice), pensiuni sau camping. Proiectul a creat mii de oportunități economice în sate uitate. Echipament recomandat: bocanci buni, rucsac, haine impermeabile, baston de trekking. Mulți drumeți îl parcurg integral în 2–3 luni; alții aleg secțiuni (ex. Bucovina sau Saxonum). Există și curse sportive (Maratonul Via Transilvanica).26

Impactul social, economic și cultural

Via Transilvanica nu este doar un traseu – este un proiect social care readuce viață în zone depopulate, stimulează turismul rural și promovează conservarea naturii și tradițiilor. A implicat mii de voluntari și a primit recunoaștere internațională. Drumeți celebri ca Christine Thürmer (prima femeie care l-a parcurs singură cu cortul) sau Gabriela Ctn au popularizat-l global. Astăzi, peste 30.000 de persoane îl vizitează anual, iar asociația continuă întreținerea prin donații (inclusiv 3,5% din impozit).32

Concluzie: De ce Via Transilvanica merită fiecare pas

Via Transilvanica nu este doar o drumeție – este o călătorie interioară și națională. Te poartă prin 2.000 de ani de istorie, prin diversitatea care ne definește ca popor și prin frumusețea crudă a Carpaților. Fie că o parcurgi integral sau pe bucăți, te vei întoarce schimbat: mai conectat cu natura, cu oamenii și cu tine însuți. „Drumul care unește” așteaptă să fie descoperit. Descarcă GPX-ul, pune bocancii în picioare și pornește – România te așteaptă la fiecare bornă sculptată.

Pentru informații actualizate, hărți și ghid, vizitează site-ul oficial viatransilvanica.com. Drum bun și pași frumoși pe Via Transilvanica!