Oradea, un oraș cu o istorie bogată și o populație diversă, a fost în ultimii ani scena unor dezbateri aprinse legate de monumentele sale publice. În centrul acestor controverse se află deciziile fostului primar Ilie Bolojan, care, în timpul mandatului său, a inițiat mai multe acțiuni de demontare, mutare și amplasare a statuilor din oraș. Aceste schimbări au fost percepute diferit: unii le consideră o recunoaștere a diversității culturale, în timp ce alții le văd ca o încercare de a diminua simbolurile românești în favoarea celor maghiare. Acest articol își propune să ofere o analiză detaliată și echilibrată a situației, bazată pe fapte verificabile, explorând atât acțiunile concrete, cât și contextul istoric și cultural.
Contextul istoric și cultural al Oradei
Oradea este un oraș situat în vestul României, aproape de granița cu Ungaria, cu o populație mixtă formată din români (aproximativ 73%) și o minoritate maghiară semnificativă (aproximativ 21%). Istoria sa complexă, marcată de influențe românești, maghiare și austro-ungare, a lăsat urme vizibile în arhitectură, cultură și simbolurile publice. În acest context, statuile din oraș nu sunt doar opere de artă, ci și reprezentări ale identității și memoriei colective, ceea ce face ca orice modificare a lor să fie intens dezbătută.
Demontarea statuii lui Mihai Viteazul și înlocuirea cu Ferdinand I
Una dintre cele mai controversate decizii ale administrației conduse de Ilie Bolojan a avut loc în 2019, când statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Piața Unirii a fost demontată. Această statuie, realizată din bronz și amplasată în 1994, era un simbol al unității naționale românești, Mihai Viteazul fiind primul domnitor care a unit cele trei țări românești în 1600. Decizia de a o muta a stârnit reacții puternice, mai ales din partea grupurilor naționaliste și a Asociației Mihai Viteazul, care au considerat-o un afront la adresa identității românești.
În locul lui Mihai Viteazul, Primăria Oradea a amplasat statuia regelui Ferdinand I al României, o reconstituire a monumentului original ridicat în Piața Unirii între 1924 și 1940, distrus ulterior în perioada comunistă. Autoritățile au justificat această schimbare ca pe o „reparație istorică”, menită să readucă în prim-plan figura lui Ferdinand, supranumit „Întregitorul”, pentru rolul său în unirea Transilvaniei cu România după Primul Război Mondial. Statuia lui Mihai Viteazul nu a fost distrusă, ci mutată în fața Catedralei Ortodoxe din oraș, un loc mai puțin central, dar încă vizibil.
Această înlocuire a ridicat întrebări despre prioritățile administrației. Criticii au susținut că mutarea statuii lui Mihai Viteazul a fost un gest inutil și că Piața Unirii ar fi putut găzdui ambele monumente. Pe de altă parte, susținătorii deciziei au argumentat că statuia lui Ferdinand reflectă mai bine istoria locală a Oradei, legată de Marea Unire din 1918.
Amplasarea statuilor dedicate personalităților maghiare
Pe lângă înlocuirea din Piața Unirii, administrația Bolojan a fost implicată în ridicarea mai multor statui dedicate personalităților maghiare, ceea ce a alimentat acuzațiile de favoritism etnic. Printre acestea se numără:
-
Statuia regelui Ladislau al Ungariei: Amplasată în Cetatea Oradea în august 2023, această statuie îl comemorează pe Sfântul Ladislau, fondatorul orașului și o figură importantă în istoria maghiară. Monumentul a fost finanțat parțial de Primăria Oradea și de instituții maghiare.
-
Statuia contelui Rhedey Lajos: Ridicată în memoria fostului guvernator al Comitatului Bihor din perioada austro-ungară, această statuie a fost plasată într-o zonă vizibilă a orașului.
-
Statuia arhitectului Kálmán Rimanóczy: Omagiu adus unuia dintre cei mai importanți arhitecți ai Oradei, responsabil pentru multe clădiri emblematice din perioada secession.
Aceste monumente au fost văzute de unii ca o recunoaștere a contribuției comunității maghiare la dezvoltarea orașului. Totuși, amplasarea lor în locuri centrale, în timp ce statui românești erau relocate sau depozitate, a generat nemulțumiri. Criticii au acuzat administrația că promovează o agendă pro-maghiară, mai ales în contextul parteneriatului politic dintre PNL (partidul lui Bolojan) și UDMR.
Relocarea busturilor românești și depozitarea lor
Un alt punct de dispută a fost gestionarea busturilor personalităților românești, precum Burebista, Traian, Decebal și alți voievozi. Aceste busturi, realizate din ciment și amplasate inițial în fața Palatului Baroc, au fost relocate după retrocedarea clădirii către Episcopia Romano-Catolică maghiară. Ulterior, ele au fost depozitate într-un spațiu al Muzeului Țării Crișurilor, unde s-au deteriorat din cauza condițiilor precare.
Criticii au interpretat această mutare ca pe o neglijare deliberată a simbolurilor românești, susținând că depozitarea lor contrastează cu investițiile în statuile maghiare. Pe de altă parte, administrația a argumentat că aceste busturi erau copii fără valoare artistică sau istorică deosebită și că relocarea a fost o consecință administrativă, nu o decizie politică.
Schimbarea denumirii Podului Primăriei în Podul Sfântul Ladislau
În 2018, la cererea UDMR, Podul Primăriei a fost redenumit Podul Sfântul Ladislau, în onoarea aceluiași rege maghiar comemorat în Cetate. Această decizie a fost percepută de unii ca o cedare în fața presiunilor politice maghiare, amplificând impresia că administrația favorizează simbolurile maghiare. Susținătorii schimbării au subliniat că numele reflectă istoria medievală a orașului și contribuie la reconcilierea culturală.
Statui românești ridicate în mandatul lui Bolojan
Deși criticile s-au concentrat pe înlocuirea și relocarea simbolurilor românești, este important de menționat că administrația Bolojan a ridicat și statui dedicate personalităților românești. Exemple notabile includ:
-
Statuia lui Iuliu Maniu: Dezvelită în 2019 în fața Bisericii Sf. Nicolae, în memoria liderului țărănist care a susținut Marea Unire.
-
Statuile episcopilor Roman Ciorogariu și Radu Demetriu: Amplasate în Piața Unirii, acestea onorează contribuțiile bisericii românești la istoria locală.
Impactul asupra comunității locale
Deciziile legate de statui au polarizat comunitatea din Oradea. Pentru unii locuitori, amplasarea statuilor maghiare este un gest de recunoaștere a diversității culturale, care reflectă realitatea istorică a orașului. Pentru alții, mutarea statuii lui Mihai Viteazul și depozitarea busturilor românești reprezintă o subminare a identității naționale românești, mai ales într-un context regional sensibil.
Controversele au fost amplificate de afirmații exagerate sau nefondate. De exemplu, unele surse au susținut că Bolojan a demontat 28 de statui românești pentru a le înlocui cu 10 monumente maghiare.
Discover more from Asociația LUX INVICTA
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
