FILM COMPLET: Pădurea spânzuraților (1965) – regizat de Liviu Ciulei, adaptare cinematografică de excepție a romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, publicat în 1922

Filmul „Pădurea spânzuraților”, lansat în 1965 sub regia lui Liviu Ciulei, este o adaptare cinematografică de excepție a romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, publicat în 1922. Această dramă psihologică de război explorează conflictul interior al unui ofițer român prins între datoria militară și conștiința sa națională în timpul Primului Război Mondial. Cu Victor Rebengiuc, Anna Széles și Liviu Ciulei în rolurile principale, pelicula a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Cannes din 1965, marcând un triumf al cinematografiei românești pe scena internațională.


Contextul istoric și cinematografic

Filmul este plasat în 1916, pe frontul românesc al Primului Război Mondial, în contextul în care românii din Transilvania, parte a Imperiului Austro-Ungar, erau forțați să lupte împotriva Regatului României. Lansat pe 25 ianuarie 1965, „Pădurea spânzuraților” apare într-o perioadă de relativă liberalizare culturală în România comunistă, înainte de înăsprirea regimului Ceaușescu. Liviu Ciulei, un artist polivalent – arhitect, actor, regizor și scenograf – aduce o viziune profundă, influențată de experiența sa teatrală și de realismul literar al lui Rebreanu. Filmul evită propaganda explicită, concentrându-se pe o poveste umană universală, ceea ce îl face remarcabil în contextul epocii.


Sinopsis și tematica principală
Povestea îl are în centru pe Apostol Bologa (Victor Rebengiuc), un locotenent român în armata austro-ungară, care asistă la execuția unui prizonier ceh, Svoboda, condamnat pentru dezertare. Această scenă declanșează o criză morală profundă, amplificată de obligația de a lupta împotriva propriului popor pe frontul românesc. Trimis în prima linie, Bologa se îndrăgostește de Ilona (Anna Széles), o țărancă maghiară, dar conflictul interior escaladează când i se cere să participe la condamnarea altor dezertori. Refuzând să mai slujească o cauză străină, el dezertează, doar pentru a fi capturat și condamnat la moarte prin spânzurare în „pădurea spânzuraților” – un loc simbolic al pierzaniei și al absurdului războiului.

Tematica principală este dilema dintre datorie și conștiință, îmbogățită de lupta pentru identitate națională și de efectele devastatoare ale războiului asupra psihicului uman. Filmul explorează alienarea, sacrificiul și inutilitatea conflictului, oferind o meditație profundă asupra condiției umane.


Distribuția și interpretarea
Distribuția reunește actori de prim rang, care dau profunzime personajelor lui Rebreanu:
Rol
Actor
Apostol Bologa
Victor Rebengiuc
Ilona
Anna Széles
Cpt. Klapka
Liviu Ciulei
Gen. Karg
György Kovács
Mr. Varga
Gina Patrichi
Cpt. Otto Cervenko
Ștefan Ciubotărașu
Plutonier
Emil Botta

Victor Rebengiuc oferă o interpretare memorabilă, capturând frământările lui Bologa cu o intensitate subtilă și autentică, considerată una dintre cele mai bune din cariera sa. Anna Széles aduce sensibilitate și candoare Ilonei, oferind un refugiu emoțional protagonistului. Liviu Ciulei, în rolul căpitanului Klapka, adaugă o notă de autoritate și cinism, reflectând rigiditatea sistemului militar. Criticii au lăudat jocul actoricesc, subliniind contribuția sa la impactul emoțional al filmului.


Stilul regizoral și influențele
Liviu Ciulei adoptă un stil expresionist, filmat în alb-negru, cu o cinematografie semnată de Ovidiu Gologan care accentuează atmosfera sumbră și tensionată. Cadrele lungi, umbrele dramatice și compozițiile austere creează un sentiment de izolare și inevitabilitate, reflectând starea interioară a lui Bologa. Scena finală a execuției, cu Bologa spânzurat în pădure, este un moment iconic, combinând simbolismul cu un realism brutal.

Muzica lui Theodor Grigoriu subliniază tonul tragic, cu accente minimaliste care intensifică drama. Influențele lui Ciulei provin din teatrul modernist și din cinematografia europeană a vremii, precum filmele lui Ingmar Bergman sau Andrzej Wajda, dar pelicula păstrează o identitate românească distinctă prin fidelitatea față de textul literar al lui Rebreanu.


Receptarea și impactul
„Pădurea spânzuraților” a fost un succes notabil, atrăgând peste 1,5 milioane de spectatori în România, conform estimărilor. Premiul pentru regie la Cannes 1965, acordat lui Ciulei, a fost o recunoaștere excepțională, plasând filmul printre operele de referință ale cinematografiei mondiale. Criticii au apreciat profunzimea psihologică, regia impecabilă și interpretările, considerându-l una dintre cele mai bune adaptări literare din istoria filmului românesc.

Pe plan local, filmul a fost lăudat pentru curajul de a aborda tema identității naționale într-un context comunist care privilegia alte narațiuni. Internațional, sub titlul „Forest of the Hanged”, a consolidat reputația cinematografiei românești, fiind distribuit în mai multe țări și inclus în retrospective cinematografice.


Detalii neașteptate și moștenirea
Un aspect interesant este implicarea lui Ciulei ca scenograf, contribuind la designul decorurilor, ceea ce a dat filmului o coerență vizuală remarcabilă. De asemenea, pelicula a fost realizată cu resurse limitate, dar rezultatul a depășit așteptările, demonstrând genialitatea echipei. Filmul a fost primul lungmetraj românesc premiat la Cannes, un punct de cotitură pentru recunoașterea internațională a cinematografiei naționale.

„Pădurea spânzuraților” rămâne un reper în cinematografia românească, influențând generații de regizori și fiind studiat pentru valoarea sa artistică și istorică. Este o mărturie a capacității filmului românesc de a aborda teme universale cu sensibilitate și profunzime, chiar sub constrângerile epocii comuniste.


Concluzie
„Pădurea spânzuraților” nu este doar o poveste de război, ci o reflecție profundă asupra moralității, identității și sacrificiului. Prin regia vizionară a lui Liviu Ciulei și interpretările de excepție, filmul transcende timpul, rămânând un clasic al cinematografiei mondiale și un simbol al excelenței artistice românești.

Discover more from Asociația LUX INVICTA

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

About the Author

Leave a Reply

You may also like these

Subscribe