FILM COMPLET: 100 LEI (1973), regizat de Mircea Săucan, este un film românesc de dramă și romantism

  • „100 LEI” (1973), regizat de Mircea Săucan, este un film românesc de dramă și romantism, cu peste 152 de evaluări pe IMDb, rating 7,2/10.
  • Povestea urmărește un adolescent, Petre, care se mută la fratele său actor, Andrei, dar pleacă simțindu-se trădat, refuzând 100 de lei.
  • Filmul a fost cenzurat sever sub regimul comunist, negativul fiind distrus, dar o copie pozitivă a supraviețuit.
  • Este cunoscut pentru stilul poetic și experimental, explorând relații familiale și rebeliune, cu actori ca Dan Nuțu și Ion Dichiseanu.
  • Un detaliu neașteptat: producătorul a murit de infarct, iar regizorul a fost aproape de nebunie din cauza presiunilor.
Introducere
Filmul „100 LEI” prezintă drama unui adolescent într-un context familial tensionat, cu o estetică cinematografică unică, care a sfidat cenzura epocii.
Context istoric și cinematografic
Anii ’70 în România, sub Ceaușescu, erau marcați de cenzură strictă, iar „100 LEI” a fost mutilat, dar versiunea originală a supraviețuit, reflectând lupta pentru libertate artistică.
Distribuția și interpretarea
Dan Nuțu (Petre) și Ion Dichiseanu (Andrei) oferă performanțe remarcabile, capturând complexitatea relațiilor.

„100 LEI” (1973) – O analiză detaliată a dramei regizate de Mircea Săucan

Filmul românesc „100 LEI”, lansat în 1973 sub regia lui Mircea Săucan, este o dramă profundă care explorează complexitățile relațiilor familiale și rebeliunea tinerească în contextul României anilor ’70. Cunoscut pentru stilul său poetic și experimental, filmul a fost supus unei cenzuri severe sub regimul comunist, dar a supraviețuit ca o operă semnificativă în cinematografia națională, recunoscută pentru valoarea sa artistică și curajul creatorului său.


Contextul istoric și cinematografic
Anul 1973 plasa România sub conducerea autoritară a lui Nicolae Ceaușescu, o perioadă marcată de cenzură strictă și control ideologic asupra artelor. Cinematografia era adesea utilizată ca instrument de propagandă, promovând valorile socialiste și evitând temele considerate subversive. În acest climat restrictiv, Mircea Săucan a îndrăznit să creeze filme care sfidau normele estetice și ideologice impuse, optând pentru un limbaj cinematografic inovator și simbolic.

Săucan, absolvent al Institutului Unional de Cinematografie din Moscova, a fost influențat de maeștrii filmului sovietic, dar a dezvoltat un stil propriu, caracterizat prin imagini poetice, montaj non-linear și o abordare profundă a psihologiei personajelor. Filmele sale, cum ar fi „Meandre” (1966) și „100 LEI”, au fost adesea în conflict cu autoritățile, care nu tolerau devierile de la realismul socialist. „100 LEI” a fost lansat într-o versiune cenzurată, negativul fiind distrus la ordinul lui Ceaușescu, dar o copie pozitivă a fost păstrată în secret de personalul studioului, permițând supraviețuirea operei.


Sinopsis detaliat
Povestea filmului „100 LEI” se concentrează pe Petre (interpretat de Dan Nuțu), un adolescent care, neînțelegându-se cu părinții săi, decide să se mute la fratele său mai mare, Andrei (Ion Dichiseanu), un actor de succes. La Andrei, Petre o întâlnește pe Dora (Ileana Popovici), o tânără admiratoare a fratelui său, cu care se împrietenește. Relația dintre Petre și Dora se complică atunci când Andrei începe să acorde atenție fetei, stârnind gelozia și sentimentul de trădare în Petre. În cele din urmă, Petre pleacă de la fratele său, refuzând chiar și bancnota de 100 de lei pe care Andrei i-o dăduse, simbol al rupturii dintre ei.

Filmul include momente transcendente, cum ar fi scenele în care Andrei pare să înfășoare o iubită în stele, și o coloană sonoră neobișnuită, care amintește de filmele science-fiction, sugerând o dimensiune simbolică a conflictelor interpersonale.


Tematica principală
Filmul explorează teme precum conflictul dintre generații, rivalitatea fraternă și căutarea identității în adolescență. Prin povestea lui Petre, Săucan abordează sentimentul de alienare și rebeliune specific tinerilor, amplificat de contextul social restrictiv al vremii. Relația tensionată dintre Petre și Andrei reflectă nu doar o dinamică familială disfuncțională, ci și o critică subtilă la adresa societății care nu oferă spațiu pentru exprimarea individuală. Un comentariu din recenziile IMDb sugerează o „vampirism psihic” în relația dintre frați, indicând o dinamică toxică, iar documentarul despre vulturi tineri luptând pentru hrană este văzut ca o paralelă cu această luptă emoțională.

Stilul poetic al filmului, cu momente transcendente și dialoguri echivoce, sugerează o dimensiune mai profundă a conflictelor interpersonale, transformând drama personală într-o meditație asupra condiției umane.


Distribuția și interpretarea
Distribuția filmului include actori de renume ai cinematografiei românești:
Rol
Actor
Petre
Dan Nuțu
Andrei
Ion Dichiseanu
Dora
Ileana Popovici
Maria
Violeta Andrei
Ilarion Ciobanu

Dan Nuțu, cunoscut pentru rolurile sale în filmele lui Săucan, oferă o interpretare sensibilă și nuanțată a lui Petre, capturând frământările interioare ale adolescentului. Ion Dichiseanu, în rolul lui Andrei, personifică succesul și carisma, dar și indiferența față de nevoile emoționale ale fratelui său. Ileana Popovici aduce o notă de inocență și vulnerabilitate personajului Dora, amplificând conflictul central al poveștii. Violeta Andrei și Ilarion Ciobanu, deși în roluri mai mici, contribuie la autenticitatea decorului social.


Aspecte de producție
Producția filmului „100 LEI” a fost marcată de dificultăți majore din cauza cenzurii. Regimul Ceaușescu a ordonat distrugerea negativului filmului, considerându-l inadecvat din punct de vedere ideologic. Cu toate acestea, o copie pozitivă a fost păstrată în secret de personalul studioului, permițând supraviețuirea operei. Producătorul Constantin Roates a murit în urma unui infarct în timpul producției, iar regizorul Mircea Săucan a fost profund afectat de presiunile autorităților, apropiindu-se de nebunie, conform unor surse. Filmările au inclus utilizarea limuzinei lui Lică Gheorghiu, adăugând un detaliu interesant la producție.

Aceste detalii subliniază sacrificiile și riscurile asumate de cineaști pentru a-și exprima viziunea artistică într-un regim opresiv.


Receptarea și impactul
La lansarea sa în 1973, „100 LEI” a fost prezentat într-o versiune mutilată de cenzură, care a alterat intenția originală a regizorului. Cu toate acestea, chiar și în această formă, filmul a fost recunoscut pentru calitățile sale artistice. Versiunea necenzurată, cunoscută ca „Director’s cut”, a fost prezentată publicului abia în anii post-comunism, permițând spectatorilor să aprecieze viziunea completă a lui Săucan. În 2018, la 45 de ani de la premieră, versiunea necenzurată a fost proiectată la Cinemateca Română, în prezența actorului Dan Nuțu, marcând un moment de recunoaștere.

Astăzi, „100 LEI” este considerat un film de referință în cinematografia românească, admirat pentru abordarea sa inovatoare și pentru curajul de a aborda teme sensibile. Pe platforma IMDb, filmul are un rating de 7,2/10, bazat pe 152 de evaluări, reflectând aprecierea publicului. Criticii au lăudat stilul poetic și profunzimea emoțională a peliculei, considerând-o o capodoperă ascunsă a anilor ’70, unul dintre secretele cel mai bine păzite ale cinematografiei românești din anii ’60-’80.


Concluzie
„100 LEI” este mai mult decât o dramă familială; este o operă care transcende timpul prin explorarea universală a conflictelor umane și a căutării sensului. Mircea Săucan, prin viziunea sa artistică unică, a creat un film care continuă să inspire și să provoace reflecție, demonstrând puterea cinematografiei de a rezista opresiunii și de a păstra integritatea artistică.
Hashtags: #100LEI #MirceaSaucan #RomanianCinema #ClassicFilm #FilmHistory #CensoredArt #DanNutu #IonDichiseanu #PoeticCinema #ExperimentalFilm

Discover more from Asociația LUX INVICTA

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

About the Author

Leave a Reply

You may also like these