„DRAGOBETE, povestea iubirii la români”

Un Dragobete plin de bucurii! ♥️

Iubește românește! 🇷🇴

„Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

În lumea satului românesc, pînă la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile şi mituri”. Probabil că, în vechime, 24 februarie marca începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre „păsările” neînsoţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui pînă în aceeaşi zi a anului următor.

După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară potrivit Q magazine.”

🇷🇴💌🇷🇴💌🇷🇴💌🇷🇴💌🇷🇴💌🇷🇴💌🇷🇴💌🇷🇴

În memoriam,
Acad. ALEXANDRU SURDU: DRAGOBETE, povestea iubirii la români

Academicianul braşovean Alexandru Surdu ( video) a lansat la 24 februarie 2010, chiar de ziua sa de naştere, cartea “Dragobetele, povestea iubirii la români” pentru toţi cei care încă sărbătoresc iubirea în spiritul tradiţiei. Tradițiile și obiceiurile românești de Dragobete nu sunt cunoscute de generația tânără. Tocmai de aceea, academicianul Alexandru Surdu a scris o carte despre sărbătoarea Dragobetelui, carte în care dezvăluie cititorilor semnificația iubirii românești.

„Cartea conține și datini de Dragobete, de la nivel local și nu numai. În zona Brașovului există un obicei în care băieții încă de la vârsta de 12 ani erau duși la stână și plecau cu turmele pentru a dobândi anumite îndeletniciri și pentru a se întoarce juni”, povestește Surdu. Despre toți cei care nu doreau să sărbătorească de Dragobete se spunea că vor rămâne singuri tot restul anului. Și în ziua de astăzi se sărbătorește Dragobetele, dar la concurență cu mai noul și împrumutatul Valentine’s Day.

Acad. ALEXANDRU SURDU a fost un filosof român, profesor de filosofie, membru titular (din 1993) al Academiei Române.
Născut la 24 februarie 1938, la Braşov, Domnia Sa, a fost vicepreşedinte al Academiei Române (între 2014-2018), preşedintele Secţiei de Istorie, Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a acesteia (din 1993) şi directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei. A fost profesor la Catedra de Filosofie a Universităţii din București între 1992 și 2007.

Ne-a lăsat peste 40 de volume de autor, traducerile lui Karl R. Popper (Logica cercetării, 1981), Immanuel Kant (Logica generală, 1985), Ludwig Wittgenstein (Tratatul logico-filosofic, 1981), Titu Maiorescu: (Elemente de logică pentru gimnazii /Grundzüge der Logik für Gymnasien, 1988), Nae Ionescu (Logistica – încercarea unei noi fundamentări a matematicii /Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik, 1993), zeci de volume coordonate sau ediții critice, sute de studii și articole.”

 

About the Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may also like these