Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, situată în județul Constanța, România, este în prezent scena unuia dintre cele mai ambițioase proiecte militare din Europa de Est. Această facilitate, deja un punct crucial pe harta militară a NATO, este în plin proces de extindere și modernizare, urmând să devină cea mai mare bază militară a Alianței din Europa. Proiectul, cu un buget estimat la 2,5 miliarde de euro, va transforma baza într-un „portavion terestru”, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari și familiile lor, cu o infrastructură completă ce include școli, spitale, magazine și facilități de agrement.
Dincolo de dimensiunea impresionantă a investiției, acest proiect subliniază angajamentul ferm al Statelor Unite ale Americii (SUA) și al NATO de a menține o prezență militară robustă în România pentru cel puțin următorii 10 ani. În contextul tensiunilor geopolitice crescânde, în special cu Rusia, și al importanței strategice a regiunii Mării Negre, retragerea forțelor americane sau ale NATO din România pare extrem de improbabilă. Acest articol explorează în detaliu istoria și evoluția bazei, proiectul actual de extindere și motivele strategice, politice, militare și economice care garantează prezența pe termen lung a SUA și NATO în România.
Istoria și evoluția bazei Mihail Kogălniceanu
Origini și utilizare inițială
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, numită după omul de stat român din secolul al XIX-lea, a fost inițial o facilitate militară a Forțelor Aeriene Române. Situată la doar 26 de kilometri de Constanța, principalul port românesc la Marea Neagră, baza a fost folosită încă din timpul Războiului Rece pentru operațiuni militare. Poziția sa strategică, în apropierea Mării Negre, a făcut-o un punct important pentru apărarea națională.
Transformarea într-un hub NATO
Rolul bazei a căpătat o nouă dimensiune după aderarea României la NATO în 2004. În 2003, baza a fost utilizată pentru prima dată de trupele americane ca punct de tranzit pentru operațiunile din Irak. Ulterior, în 2014, în contextul anexării Crimeei de către Rusia, SUA și NATO au intensificat utilizarea bazei pentru operațiuni de poliție aeriană și pentru staționarea de trupe rotaționale. De atunci, baza a devenit un hub strategic pentru forțele aliate, găzduind:
-
Detașamente de avioane de vânătoare (inclusiv F-16, Eurofighter Typhoon și F-18);
-
Elicoptere (Black Hawk, Apache, Chinook);
-
Drone de supraveghere;
-
Unități terestre americane, inclusiv tancuri Abrams și blindate Bradley.
Aceste operațiuni au consolidat poziția bazei ca un punct nodal pentru apărarea flancului estic al NATO.
Proiectul de extindere și modernizare: Un angajament pe termen lung
Dimensiunea și costurile proiectului
Proiectul actual de extindere și modernizare a bazei Mihail Kogălniceanu este unul dintre cele mai mari și mai costisitoare din Europa de Est. Cu un buget total de 12,1 miliarde de lei (aproximativ 2,5 miliarde de euro), investiția se va desfășura pe o perioadă de 20 de ani, până în 2040. Lucrările au început în primăvara anului 2023, iar prima etapă include:
-
Construirea unei noi piste de decolare-aterizare;
-
Ridicarea unui turn de control ultramodern;
-
Dezvoltarea unui parc de tehnică militară de ultimă generație.
Baza va fi extinsă pe o suprafață de 2.800 de hectare, cu un perimetru de 30 de kilometri, și va include nu doar infrastructura militară, ci și facilități civile pentru militarii și familiile lor, cum ar fi:
-
Locuințe de serviciu;
-
Școli și grădinițe;
-
Un spital;
-
Supermarketuri;
-
Hoteluri militare.
Practic, baza va funcționa ca un mic oraș, capabil să susțină viața a peste 10.000 de persoane.
Semnificația strategică a extinderii
Această extindere nu este doar o dovadă a angajamentului pe termen lung al NATO în România, ci și o recunoaștere a importanței strategice a regiunii Mării Negre. Amplasată la doar 230 de kilometri de Crimeea și la 400 de kilometri de porturile ucrainene de la Marea Neagră, baza Mihail Kogălniceanu devine un punct cheie pentru monitorizarea și contracararea activităților rusești în zonă. Investițiile masive și planurile pe termen lung indică faptul că SUA și NATO văd această bază ca un pilon esențial pentru apărarea Europei de Est.
Motivele pentru care SUA și NATO nu se vor retrage din România în următorii 10+ ani
Există multiple motive pentru care retragerea forțelor SUA și NATO din România în următorii 10 ani este extrem de improbabilă. Aceste motive sunt de natură strategică, politică, economică și militară, iar toate converg spre necesitatea unei prezențe aliate puternice în regiune.
1. Tensiunile cu Rusia și conflictul din Ucraina
Unul dintre cele mai evidente motive este conflictul prelungit din Ucraina și amenințările constante ale Rusiei la adresa securității europene. De la anexarea Crimeei în 2014 și declanșarea războiului în Donbas, NATO a consolidat treptat prezența militară pe flancul estic, inclusiv în România. Invazia rusă la scară largă din februarie 2022 a accelerat acest proces, determinând Alianța să-și sporească capacitățile defensive în regiune.
Baza Mihail Kogălniceanu joacă un rol crucial în acest context:
-
Servește ca hub pentru misiunile de poliție aeriană întărită (enhanced Air Policing), în care avioane de vânătoare ale țărilor NATO, precum Germania, Marea Britanie și Italia, patrulează spațiul aerian al României și al Mării Negre;
-
Este utilizată pentru staționarea de trupe americane rotaționale, inclusiv unități de elicoptere Black Hawk, Apache și Chinook;
-
Facilitează operațiuni de tranzit ale echipamentelor și trupelor către și dinspre teatrele de operațiuni din Orientul Mijlociu.
Analistul militar Dorin Popescu subliniază că „baza Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai importantă structură militară permanentă NATO în imediata apropiere a Ucrainei”, iar conflictul din Ucraina este „un război de lungă durată” care nu se va încheia în următorii ani. Prin urmare, necesitatea menținerii unei prezențe militare robuste în România este esențială pentru descurajarea Rusiei și pentru asigurarea securității flancului estic al NATO.
2. Importanța strategică a regiunii Mării Negre
Marea Neagră a devenit un punct fierbinte geopolitic, iar controlul asupra tejto regiuni este vital pentru securitatea europeană. Rusia a militarizat intens Crimeea după anexare, transformând peninsula într-o fortăreață militară cu rachete anti-navă, sisteme de apărare aeriană și submarine. În acest context, baza Mihail Kogălniceanu devine un contrabalans strategic pentru NATO, permițând Alianței să monitorizeze și să răspundă rapid la activitățile rusești din Marea Neagră.
De asemenea, România este un punct de tranzit crucial pentru ajutorul militar occidental către Ucraina. Prin portul Constanța și baza aeriană Mihail Kogălniceanu, echipamentele și armamentul destinate Ucrainei sunt transportate eficient către teatrul de operațiuni. Această funcție logistică face ca prezența NATO în România să fie indispensabilă pe termen lung.
3. Angajamentele politice și militare ale NATO
România este membră NATO din 2004, iar articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Prin urmare, SUA și ceilalți aliați sunt obligați să apere România în caz de agresiune. Menținerea unei prezențe militare permanente sau rotaționale în țară este o dovadă concretă a acestui angajament.
Mai mult, la summitul NATO de la Madrid din 2022, Alianța a decis să consolideze grupurile de luptă multinaționale pe flancul estic, inclusiv în România. Grupul de luptă NATO din România, condus de Franța, este staționat la Cincu, dar baza Mihail Kogălniceanu rămâne un punct nodal pentru operațiunile aeriene și logistice. Aceste decizii politice și militare subliniază că NATO nu intenționează să-și reducă prezența în regiune, ci dimpotrivă, să o consolideze.
4. Investițiile masive și impactul economic
Proiectul de extindere a bazei Mihail Kogălniceanu implică investiții uriașe, atât din partea României, cât și a SUA și NATO. Cu un buget de 2,5 miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, este clar că acesta nu este un proiect pe termen scurt. Construcția de noi piste, hangare, depozite de muniții, simulatoare de zbor și facilități civile indică o viziune pe termen lung.
Pe lângă beneficiile militare, extinderea bazei are un impact economic semnificativ asupra regiunii:
-
Crearea a mii de locuri de muncă pentru lucrările de construcție și mentenanță;
-
Atragerea de investiții în infrastructura locală.
De exemplu, în Germania, baza Ramstein a injectat 1,2 miliarde de dolari în economia locală în 2019, iar un impact similar este așteptat și în România. Acest parteneriat economic strâns face ca retragerea forțelor americane să fie și mai puțin probabilă.
5. Perspectiva românească și sprijinul local
Din perspectiva României, prezența NATO și a SUA este văzută ca un garant al securității naționale. Într-un sondaj recent, majoritatea românilor sprijină menținerea și chiar extinderea prezenței militare aliate în țară, considerând-o esențială pentru descurajarea Rusiei. De asemenea, autoritățile locale din Mihail Kogălniceanu și Constanța salută proiectul, anticipând beneficii economice substanțiale.
Primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Anca Belu, a declarat că extinderea bazei va dubla populația locală și va aduce investiții în infrastructură, educație și sănătate. Această susținere locală consolidează și mai mult legătura dintre comunitate și forțele aliate, făcând retragerea și mai puțin fezabilă.
Concluzie
Baza Mihail Kogălniceanu nu este doar un proiect militar, ci un simbol al angajamentului pe termen lung al SUA și NATO față de securitatea Europei de Est. În contextul tensiunilor cu Rusia, al importanței strategice a Mării Negre și al investițiilor masive în infrastructură, este clar că forțele americane și ale NATO nu se vor retrage din România în următorii 10 ani, ci dimpotrivă, își vor consolida prezența. Această bază va continua să fie un scut de protecție pentru România și pentru întreaga Alianță, iar extinderea sa reprezintă o dovadă concretă a determinării NATO de a apăra flancul estic în fața oricăror amenințări.
Discover more from Asociația LUX INVICTA
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
